La Sfânta Liturghie, care se săvârşeşte în noaptea Paştilor, în timp ce la strană se cântă axionul: Îngerul a strigat..., se aduc preotului pâinile dinainte pregătite, după obicei, tăiate în bucăţi, ca pentru anafură, şi puse în coşuri sau în vase curate, în straturi peste care s'a turnat vin curat.

Diaconul:
Domnului să ne rugăm. Doamne miluieşte.

Preotul citeşte asupra pâinilor rugăciunea aceasta:

Dumnezeule cel atotputernic şi Doamne atotţiitorule, Care ai poruncit robului Tău Moise, la ieşirea lui Israel din Egipt şi la eliberarea poporului Tău din robia cea amară a lui Faraon, să junghie mielul, care închipuia mai dinainte Mielul cel ce de bunăvoie pentru noi a fost junghiat pe Cruce, luând asupra Sa păcatele a toată lumea, pe iubitul Tău Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, pe Tine şi acum cu smerenie Te rugăm, caută spre pâinea aceasta şi o binecuvintează şi o sfinţeşte pe ea. Căci şi noi robiiTăi pe aceasta am pus-o acum înaintea slavei Tale în această preastrălucită, premărită şi mântuitoare zi a Paştilor, spre cinstea şi slava şi spre aducerea aminte de slăvita înviere a Aceluiaşi Fiu al Tău, a Domnului nostru Iisus Hristos, prin Care din veşnica robie a vrjmaşului şi din legăturile nedezlegate ale iadului am aflat dezlegare, liberare şi ieşire. Deci şi pe noi, care am adus-o şi o sărutăm şi din ea vom gusta, fă-ne a fi părtaşi binecuvântării Tale celei cereşti, şi alungă de la noi, cu puterea Ta, toată boala şi neputinţa, dându-ne la toţi sănătate. Că Tu eşti izvorul binecuvântării şi dătătorul vindecărilor şi Ţie, Părintelui celui fără de început slavă înălţăm, împreună şi Unuia-Născut Fiului Tău, şi Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi îndată preotul stropeşte pâinea cu apă sfinţită, zicând:

Se binecuvintează şi se sfinţeşte pâinea aceasta, prin stropirea cu această apă sfinţită, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. (de trei ori).

Paştele astfel sfinţit se împarte, la sfârşitul slujbei, credincioşilor, după ce au fost miruiţi."

Am prezentat textul integral, prevăzut în celă două cărţi foarte des folosite de preot în cultul ortodox, pentru ca oricine citeşte să poată urmări explicaţiile oferite de noi şi să reflectexe asupra lor.
În primul rând, remarcăm dezacordul şi inconsecvenţa între accepţiunea formei de plural şi cea de singular: "Sfânta Duminică a Paştilor", "noaptea Paştilor", "zi a Paştilor", "Paştile astfel sfinţit".
În al doilea rând, pâinea numită "Paşti" , chiar dacă nu este doar binecuvântată ci şi sfinţită prin stropirea cu apă sfinţită şi cu vin, nu trebuie câtuşi de puţin să se substituie Sfintei Împărtăşanii, căci numai Sfânta Împărtăşanie (Cuminecătură) este Hristos, Fiul şi Mielul lui Dumnezeu, Care S'a jertfit pentru noi şi a înviat şi ne-a eliberat din robia vrăjmaşului şi din iad. Nu-i de mirare că credincioşii se simt satisfăcuţi dacă "au luat Paştile", pâinea "pusă acum înainte", "spre aducerea aminte" de actele mântuitoare ale lui Hristos, expresii din anaforaua euharistică. Este adevărat că mai sunt şi alte " puneri înainte", dar lumea trebuie lămurită de necesitatea împărtăşirii cu Hristos, cât mai des, şi îndeosebi la marea sărbătoare a Învierii Domnului. Mărturisesc cu regret că eu însumi provin dintr'un sat unde, atunci când eram seminarist sau student la Teologie, majoritatea sătenilor veneau la biserică către ziuă "să ia Paşti", iar la împărtăşit vedeam doar câţiva.
În al treilea rând, chiar dacă "Paştile" nu este Hristosul euharistic, pentru a Cărui primire trebuie să ne pregătim şi să participăm la Sfânta Liturghie pânâ la sfârşit (exceptând copiii şi bolnavii), greşesc mult acei preoţi care "dau Paştile" înainte de Liturghia Învierii, ori înainte de Utrenia Învierii sau chiar în Sâmbăta cea Mare. În acea pâine, care nu este binecuvântatâ şi stropită la axionul Învierii după prefacerea darurilor de pâine şi vin în Trupul şi Sângele lui Hristos, nu este nimic pascal, ci este doar un simulacru, o păcălire a unor oameni neştiutori. Cum poate fi citită rugăciunea de mai sus înainte de sărbătorirea Învierii? Când a fost binecuvântată acea pâine ca să fie ce se vrea? Acea pâine numită "Paşti"are doar puterea binecuvântării şi stropirii cu aghiasmă, dar nu se poate compara cu puterea harică a Trupului şi Sângelui lui Hristos, Paştele nostru, fără de care nu avem viaţă veşnică.
În al patrulea rând, se întâmplă ca, pe lângă pâinea binecuvântată şi stropită cu vin şi apă sfinţită (numită "Paşti"), să se dea creştinilor şi ceea ce la noi, tot în mod greşit, se numeşte "anafură", care este numai pâine binecuvântată (fără stropire cu aghiasmă) şi se dă în tot cursul anului, ca mângâiere celor ce nu pot să se cuminece. Sfânta Împărtăşanie este cumva nu doar dublată de "Paşti" ci şi triplată de "anafură" (Precizăm că, potrivit marilor noştri profesori de liturgică, anaforaua liturgică se referă nu doar la darurile aduse ci şi la tot procesul euharistic).
Acestea sunt pe scurt câteva lucruri, asupra cărora am dorit să atrag atenţia fraţilor preoţi şi credincioşilor, cu scopul de a menţine credinţa dreaptă sau a îndrepta erorile mai vechi sau mai noi în slujirea lui Dumnezeu şi a semenilor noştri.

Hristos a înviat!

Pr. Constantin M. Iana
adelaide, 1 mai 2011

Published in Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei și Noii Zeelande, Duminică, 08 Mai 2011