Catedrala patriarhală - „casă a prezenţei şi lucrării Preasfintei Treimi“

Catedrala patriarhală a fost sfinţită ieri prin rugăciunea ierarhilor, pelerinilor, ungere cu Sfântul Mir şi stropire cu agheazmăIeri, de sărbătoarea Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Catedrala patriarhală din Bucureşti a fost resfinţită. Slujba a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de 33 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, intre care si Preasfintitul Parinte Mihail, Episcopul Australiei si Noii Zeelande, precum şi de delegatul Patriarhiei Antiohiei, Preasfinţitul Ghattas Hazim, în amintirea primei slujbe de sfinţire a Catedralei, săvârşite în urmă cu 350 de ani, în 1658, la care a participat şi patriarhul Macarie al Antiohiei. După slujba de resfinţire, toţi credincioşii, femei şi bărbaţi, au putut trece prin sfântul altar al Catedralei, pentru a se închina.

La Sfânta Liturghie, săvârşită pe esplanada de lângă Catedrală, ieri a avut loc şi proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti, a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit), părintele erei creştine, şi a domnitorului Ţării Româneşti, Sfântul Neagoe Basarab (1512-1521), om de cultură isihastă şi „prinţ al păcii".


La Sfânta Liturghie săvârşită ieri la Patriarhie a fost de faţă şi şeful statului, Traian Băsescu, căruia i s-au adăugat membri ai Parlamentului, ai Guvernului, oficialităţi locale şi centrale.


Sărbătoarea închinată Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de mir, la care au participat aproximativ 15 mii de credincioşi, a început cu săvârşirea, în faţa bisericii, a slujbei Aghezmei, de către Părintele Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. A urmat sfinţirea bisericii, iar alaiul slujitorilor, condus de către Patriarhul României, a înconjurat Catedrala, care a fost sfinţită prin ungere cu Sfântul şi Marele Mir şi stropită cu agheazmă în toate cele patru laturi ale ei, iar în sfânta masă din altar au fost aşezate moaşte ale unui sfânt mucenic.

La finalul slujbei de sfinţire, Părintele Patriarh a marcat momentul sărbătoresc subliniind faptul că ieri s-au împlinit 350 de ani de la prima sfinţire a Catedralei şi cu acest prilej toţi credincioşii, bărbaţi şi femei, pot intra pentru închinare în sfântul altar:

„Cu ajutorul Preasfintei Treimi am resfinţit această Catedrală patriarhală, în această zi, după 350 de ani de la târnosirea acestei biserici, în anul 1658. Acum, aşa cum este tradiţia în Biserica Ortodoxă, toţi credincioşii au posibilitatea să intre în sfântul altar şi să sărute Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi sfânta masă".


„Pomeneşte, Doamne, pe toţi!"


Momentul festiv al sfinţirii Catedralei a continuat pe esplanada din apropierea ei, unde Preasfinţitul Vincenţiu Ploieşteanu, Episcop-Vicar Patriarhal, a citit Hrisovul de resfinţire, în care, pe lângă un scurt istoric al nou resfinţitei biserici, au fost enumerate şi lucrările efectuate în ultimele luni: „Între anii 2007-2008, prin purtarea de grijă şi atenta supraveghere a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Catedrala patriarhală au fost executate ample lucrări de consolidare, restaurare şi înfrumuseţare.

În exterior a fost refăcută tencuiala, a fost înlocuit acoperişul vechi cu unul nou turnat în plumb, au fost placate cu piatră trotuarele şi treptele de intrare, a fost placată cu marmură pardoseala sfântului altar, au fost restaurate elementele decorative din piatră, au fost realizate icoane în mozaic şi au fost fixate în ocniţele de pe faţada pridvorului. Au fost restaurate vitraliile şi montate ferestre din termopan. Au fost refăcute instalaţiile electrice, termice, de climatizare şi de sonorizare, au fost restaurate catapeteasma, mobilierul din lemn şi pictura murală. Au fost executate lucrări de reabilitare a clopotniţei, în care au fost aduse şi instalate patru clopote noi din Austria.

La împlinirea a 350 de ani de la zidirea sfântului lăcaş, a fost resfinţită biserica Catedralei patriarhale, în ziua pomenirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, 26 octombrie, anul mântuirii 2008, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhii sfântului sinod al Bisericii Ortodoxe române şi de alţi ierarhi din Patriarhia Antiohiei", se mai spunea în actul care va rămâne mărturie peste veacuri despre sărbătoarea de ieri de pe Colina Patriarhiei.

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh Daniel a salutat oficialităţile prezente la eveniment, mulţumind reprezentanţilor diferitelor instituţii şi organizaţii care ajută Biserica în lucrarea ei misionară şi socială.


Trei sfinţi noi în calendarul ortodox


După citirea Sfintei Evanghelii, a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti, cu ziua de prăznuire la 28 octombrie, a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul, cel Smerit, părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc, pomenit la 1 septembrie, şi a domnitorului Ţării Româneşti, Sfântul Neagoe Basarab, om de cultură isihastă şi „prinţ al păcii", pe care-l vom cinsti de acum înainte în ziua de 26 septembrie.

Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul a citit Tomosul de canonizare a Sfântului Iachint de Vicina, evidenţiind viaţa virtuoasă a acestuia şi importanţa lui pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române: „Nenumărate au fost faptele sale cele bune întru această cinste arhierească şi grija pentru fiii săi duhovniceşti, pentru propovăduirea Cuvântului în eparhia sa, el însuşi făcându-se tuturor pildă de viaţă cuvioasă, de bun rugător şi râvnitor în cele sfinte, de mărturisitor şi trăitor al dreptei credinţe şi de sprijinitor al libertăţii fraţilor de acelaşi neam", s-a arătat în actul de proclamare a canonizării acestui sfânt.

Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a citit din Tomosul de proclamare a canonizării Sfântului Dionisie Exiguul că acesta „a ostenit întru sprijinirea monahismului dobrogean, pământ în care a odrăslit, luând aminte la erudiţia şi contribuţia sa, la cunoaşterea creştinismului răsăritean în apus, prin lucrări de cronologie, fiind recunoscut ca părinte al erei creştine, iar prin traducerea Sfinţilor Părinţi şi a Sfintelor Canoane s-a arătat mare iubitor de sfinţenie şi unitate a Bisericii."

Înalt Preasfinţitul Nifon, Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei, a reliefat pentru toţi cei prezenţi viaţa şi opera noului sfânt din calendarul nostru ortodox, Neagoe Basarab: „Sfântul Voievod Neagoe Basarab a rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa intitulată «Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie», prima creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic".


Sfântul Pavel, întâmpinat de o catedrală reînnoită şi trei noi sfinţi români


După proclamarea celor trei noi sfinţi ai Bisericii noastre, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că resfinţirea Catedralei a fost un moment de bucurie, dar şi de recunoştinţă faţă de toţi cei care au păstrat-o şi ne-au dăruit-o nouă, celor de astăzi.

„Sfânta Treime a folosit mâinile credincioşilor harnici şi darnici"

„Resfinţirea de astăzi, 26 octombrie 2008, a Catedralei mitropolitane din Bucureşti, care din anul 1925 a devenit şi Catedrală patriarhală, este un moment solemn de pioasă recunoştinţă şi preţuire faţă de ctitorii acestei biserici şi faţă de toţi cei care au păstrat-o, restaurat-o şi înfrumuseţat-o de-a lungul timpului, dar în mod deosebit resfinţirea ei este o slujbă de invocare a harului Preasfintei Treimi, ca această biserică să fie din nou, după consolidare, restaurare şi înnoire, casă a prezenţei şi lucrării Preasfintei Treimi, deoarece, aşa cum se spune în slujba de sfinţire a bisericii, «această casă, Tatăl a zidit-o, această casă Fiul a întărit-o, această casă Duhul Sfânt a înnoit-o, a luminat-o, a sfinţit-o şi a sfinţit sufletele noastre»". Sfânta Treime a zidit această biserică, dar Sfânta Treime a folosit mâinile credincioşilor harnici şi darnici", a explicat Preafericitul Părinte Daniel.


„Colina Bucuriei" din mijlocul Bucureştilor


Părintele Patriarh a mai arătat faptul că biserica şi-a recăpătat icoanele care o împodobeau altădată în exterior, iar „prezenţa icoanelor noi pe frontispiciul Catedralei patriarhale din Bucureşti ne cheamă la rugăciune şi fapte bune, la apropierea de Dumnezeu şi de oameni. Aceste sfinte icoane exterioare înseamnă că sfinţii vin spre noi, au ieşit în căutarea noastră, ca şi noi să ne apropiem de ei. Astfel, icoanele noi ne arată şi mai mult că Dealul Mitropoliei sau Colina Patriarhiei este o „Colină a Sfinţilor", adică a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei întocmai cu Apostolii, a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, şi a multor sfinţi români. Întrucât Hristos-Domnul, de pe această colină, binecuvintează şi cheamă la fericire veşnică pe cei milostivi, ea este o „Colină a Binecuvântărilor" sau o „Colină a Bucuriei" în mijlocul Bucureştilor, spre binecuvântarea întregului popor român drept-credincios."

„Binecuvântarea lui Dumnezeu este izvorul bucuriei oamenilor"

Patriarhul românilor a subliniat că bucuriei re-sfinţirii Catedralei patriarhale s-a adăugat şi bucuria proclamării solemne a canonizării a trei noi sfinţi români „care, în timpuri diferite şi în mod diferit, au iubit şi au mărturisit pe Hristos-Domnul şi au slujit Biserica Sa din poporul român cu credinţa puternică şi convingerea profundă că „Hristos este Acelaşi, ieri, astăzi şi în veci" (Evrei 13, 8).

Întrucât viaţa creştină este viaţa trăită în credinţă sfântă, adică în legătură duhovnicească cu Hristos-Domnul Cel răstignit şi înviat, nevăzut cu ochii trupeşti, dar văzut cu ochii sufleteşti, ea este trăită ca „dar şi binecuvântare a lui Dumnezeu pentru oameni. Iar binecuvântarea lui Dumnezeu este izvorul bucuriei oamenilor".


„Adevărata bucurie vine din legătura vie a omului cu Dumnezeu"


În finalul cuvântului, Părintele Patriarh Daniel a mai afirmat că toţi cei care primesc binecuvântarea sfinţilor lui Dumnezeu vor avea parte de bucuria cea veşnică şi a mulţumit tuturor celor care au participat la înfrumuseţarea catedralei şi a sărbătorii de ieri: „adevărata bucurie vine din legătura vie a omului cu Dumnezeu, izvorul vieţii veşnice şi al bucuriei veşnice. Iată de ce sărbătorile sfinţilor, cinstirea sfinţilor, a moaştelor lor şi a icoanelor lor, pelerinajele la locurile unde au trăit sfinţii în nevoinţă şi post, în rugăciune şi fapte bune, aduc mare bucurie credincioşilor. Bucuria aceasta sfântă şi negrăită pe care o primesc credincioşii din legătura lor vie cu Dumnezeu şi cu sfinţii Lui plini de har îi ajută să treacă prin nevoinţe şi suferinţe, prin ispite şi necazuri, prin prigoană şi lipsuri şi chiar să înfrunte martiriul. Bucurie din bucuria sfinţilor primesc şi pelerinii care au venit în aceste zile la Bucureşti să-l întâlnească şi să-l venereze sau să-l cinstească pe Sfântul Apostol Pavel, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ale căror moaşte se află acum aici, expuse spre închinare.

Toţi cei care caută sincer, cu credinţă şi dragoste, cu speranţă şi răbdare, binecuvântarea lui Dumnezeu revărsată prin sfinţii Lui primesc «bucurie negrăită şi preaslăvită» în inimi, pace în suflet şi lumină pe chip, ajutor în viaţă şi în casă", a mai spus Întâistătătorul Bisericii Române.

Published in Ziarul Lumina, Luni, 27 Octombrie 2008

News and events